文化の発展

ウィキペディア小見出し辞書

文化の発展

出典: フリー百科事典『ウィキペディア（Wikipedia）』 (2021/05/15 04:29 UTC 版)

「コンスタンティン・ブルンコヴェアヌ」の記事における「文化の発展」の解説

În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, cultura românească a cunoscut o perioadă de înflorire, voievodul fiind un fervent sprijinitor al culturii. În cei 26 de ani de domnie, Brâncoveanu s-a dovedit un gospodar desăvârșit și bun administrator al avuțiilor țării, instaurând o epocă de prosperitate și de pace.[要出典] 主は、建築、壁画、地元の伝統、ネオビザンチン様式、イタリアルネサンスの革新的なアイデアを、ブランコヴェアヌ様式と呼ばれる新しい特徴的な様式で調和させて組み合わせ、宗教的および世俗的な建造物の広範な活動を開始しました。ブランコヴェアヌスタイル、またはブランコヴェアヌアートという名前は、コンスタンティンブランコヴェアヌの治世中に、ワラキアの建築と美術のルーマニア美術史学で使用されています。この時代は後の発展に決定的な影響を与えたため、この用語は、最初のマブロコルダットの時代から1730年までの芸術作品を表すために拡張的に使用されます。美術史家は、その明確で合理主義的な構造のために、西洋のルネッサンスとの類推によってスタイルを特徴づけることがありますが、その装飾的な活気は、ブランコヴェアヌのバロック用語の使用も可能にします。 コンスタンティン・ブルンコヴェアヌは、ワラキアだけでなくトランシルヴァニアでも報道機関や学校の保護者の役割を引き受けました。彼の名前は、プルンド＝スケイのルーマニアの学校からの寄付者の中に見られます。 S-a înconjurat de personalități de cultură din țară și străinătate, susținând financiar și diplomatic pregătirea tinerei generații de cadre în școlile europene.[要出典] Constantin Brâncoveanu a înființat în 1694 Academia domnească din București, o școală superioară („colegiu public pentru pământeni și străini”) având ca limbă de predare greaca veche, în clădirile de la mănăstirea „Sfântul Sava”. În 1707 el a reorganizat-o, numind în fruntea ei pe învățatul grec Sevastos Kymenitul, urmat de Marcu Porfiropol.[要出典] În paralel cu „Academia de la Sfântul Sava”, funcționau și alte școli, în incinta unor mănăstiri, în care se preda în slavonește și în românește. Așa au fost școlile de la mănăstirile Sfântul Gheorghe Vechi și Colțea, amândouă în București, care pregăteau dieci pentru cancelariile domnești, preoți și dascăli. O serie de școli românești existau în orașele țării, în mănăstiri și chiar în mediul rural. În câteva mănăstiri au luat ființă biblioteci, cu lucrări procurate din mari centre culturale din apusul Europei; printre acestea se remarcau biblioteca de la mănăstirea Mărgineni (ctitoria lui Constantin Cantacuzino, postelnicul) și biblioteca mănăstirii Horezu, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu.[要出典] Constantin Brâncoveanu a rămas în istorie și în conștiința națională și ca un mare ocrotitor al tiparului. Domnia lui debutează printr-un act de cultură și anume prin apariția Bibliei de la București, prima ediție integrală a Sfintei Scripturi în limba română, operă de mari proporții pentru acel timp (944 pagini format mare, pe două coloane, cu literă măruntă). Tipărirea începuse încă din timpul lui Șerban Cantacuzino, la 5 noiembrie 1687; un prim tiraj era terminat în septembrie 1688, deci în timpul vieții acestuia. Al doilea tiraj s-a terminat abia în noiembrie 1688, sub noul domn. Potrivit unei note dintr-o altă tipăritură, Brâncoveanu, ca mare logofăt al Țării Românești, fusese „ispravnicul” lucrării de tipărire a acestei prime Biblii românești.[要出典] Pe lângă tipografia mai veche înființată în 1678 la București de către mitropolitul Varlaam, s-au înființat acum câteva tipografii noi: la Buzău în 1691, prin strădaniile episcopului Mitrofan (un moldovean, fost episcop de Huși), la Snagov în 1694, la Râmnicu Vâlcea în 1705, la Târgoviște în 1708, toate prin osteneala lui Antim Ivireanul (adus de Brâncoveanu în 1689 de la Constantinopol) care, dintr-un smerit ieromonah, a ajuns să fie ales în 1705 episcop la Râmnic, iar în 1708 mitropolit. S-au tipărit felurite cărți: de slujbă, de teologie, de învățătură, de combatere a catolicismului și calvinismului, toate în limbile română, greacă, slavonă și chiar arabă, turcă și georgiană.[要出典]

文化の発展

出典: フリー百科事典『ウィキペディア（Wikipedia）』 (2022/04/07 06:02 UTC 版)

「アブド・アッラフマーン3世」の記事における「文化の発展」の解説

アブドアッラフマーンには優秀な諮問官であり医師であるユダヤ人のハスダイ・イブン・シャプルートがおり、彼はビザンツ（東ローマ）帝国から送られたディオスコリデス（ローマ時代の軍医）のギリシア語で書かれた薬学書を正確に改訳した。この作業はビザンツから派遣された僧ニコラスと共に行われた。実はこの薬学書、既にバグダードで翻訳されていたが不正確であったという。